24 nov. Harghita
HARGHITA – Cel mai verde județ din România
Situat in inima Romaniei, in partea de est a regiunii Transilvania, Harghita este un judet binecuvantat de natura, avand trei tipuri de relief (munte, deal si depresiune), lacuri unice in Europa, chei spectaculoase, locuitori cu traditii extrem de interesante si preparate culinare traditionale in fata carora nu ai cum sa gasesti vreun refuz.
Fiind unul dintre cele trei judete ce alcacuiesc Tinutul Secuiesc, Harghita este, cu siguranta, un loc in care gasim lucruri diferite de ceea ce suntem obisnuiti sa vedem in restul Romaniei, dar mai cu seama un loc in care gasesti atractii si obiective turistice la fiecare pas, a caror popularitate a depasit cu mult granitele tarii.
O excursie in judetul Harghita iti va lasa doar amintiri placute si dorinta de a te reintoarce cat mai curand pe taramurile sale. Iata, in randurile de mai jos, caror atractii turistice merita sa acorzi cea mai mare atentie:
Lacul Sf. Ana
Asezat chiar la granita dintre judetele Harghita si Covasna, la umbra padurilor de conifere de la poalele Muntilor Harghitei, Lacul Sfanta Ana se remarca, inainte de toate, prin faptul ca este unicul lac de origine vulcanica de pe Batranul Continent. Situat la o altitudine inalta, de circa 900 de metri, lacul este fermecator si deosebit in fiecare anotimp, in special in lunile de iarna cand, invaluit in intregime de gheata, ia forma unui patinoar misterios si intimidant.
Lacul Rosu
Aflat in fruntea celor mai impresionante lacuri din Romania, alaturi de Lacul Sf. Ana, Lacul Rosu s-a format in mod natural in urma prabusirii unui varf de munte, fiind considerat lac de acumulare. Situat, mai exact, la poalele muntelui Hasmasul Mare, Lacul Rosu este de fapt cel mai mare lac montan natural din Romania si una dintre atractiile turistice preferate ale strainilor care ne viziteaza tara. Locul este ideal pentru recreere, avand barci cu vasle, trasee turistice pe cararile montane din imprejurimi si cateva restaurante cu specific romanesc si unguresc unde sa te ospatezi cum se cuvine.
Cheile Bicazului
Foarte aproape de Lacul Rosu se gasesc cele mai spectaculoase chei de la noi din tara, Cheile Bicazului. Incluse in Parcul Natural Cheile Bicazului-Hasmas, acestea ocupa o portiune de circa 8 kilometri (o parte aflata in judetul Harghita si o alta parte in judetul Neamt), oferind vizitatorilor o priveliste uluitoare, trasee turistice montane si chiar si cateva stanci marcate pentru alpinisti. Considerate a fi legatura dintre Transilvania si Moldova, aceste chei s-au format in urma erodarii calcarelor mezozoice de catre raul Bicaz si afluentii sai si adapostesc mai multe pesteri de o frumusete deosebita, dintre care se remarca Pestera Neagra si Pestera Cascada.
Salina Praid
A doua cea mai vizitata mina de sare din Romania (dupa Salina Turda), Salina Praid isi impresioneaza vizitatorii cu o frumusete unica si cu calitati de improspatare si regenerare a organismului. Avand un aer sarat, extrem de ionizat, salina ajuta la tratarea afectiunilor respiratorii (bronsita, astm, rinit alergica, etc), avand efecte de lunga durata. Mai mult decat atat, turistii ce ajung la salina au ocazia de a se relaxa pe timpul verii si in baile sarate din apropierea minei, bucurandu-se de un cadru natural de poveste si de calitati curative la fel de benefice precum cele gasite in salina.
Castelul Miko
Situat in Miercurea Ciuc, resedinta judetului Harghita, Castelul Miko a fost construit, alaturi de multe alte castele, de grofi (aristocrati maghiari). Cu o istorie veche de mai bine de 400 de ani, castelul gazduieste in prezent Muzeul Secuiesc al Ciucului, avand o expozitie impresionanta de ilustratii ce prezinta cele mai importante evenimente din cultura maghiara.
Tradiții
Corund este un sat cunoscut drept un centru tradițional de olărit. Ceramica Corund este specifică regiunii Corund din județul Harghita. După ce argila a fost bine pregătită cu puțină apă și curățată de impurități, benzile tăiate se mulează pe roata de ceramică până când are forma dorită.
După câteva zile de uscare, bolurile sunt arse într-un cuptor foarte încălzit. Ceramica din Corund este pictată de meșteri cu modele florale și zoomorfe stilizate. Ceramica poate fi albă, maro, albastră (cobalt) sau multicoloră.
Satul Inlăceni a câștigat premiul „Europa Nostra”.
În partea de sud-vest a județului Harghita, la 25 km de Odorheiu Secuiesc și la 18 km de Cristuru Secuiesc, se află Inlăceni, un sat neschimbat de sute de ani, frumos ca în poveștile copilăriei.
Vechimea caselor este măsurată în secole, cele mai multe dintre ele fiind monumente de arhitectură rurală ridicate într-o perioadă în care scândurile erau îmbinate cu șipci de lemn.
Construite din piatră și lemn, acestea sunt vopsite în alb sau azur, acoperite cu plăci mici făcute în sat, iar grădina de flori din fața casei este de neșters. Intrarea în casă se face printr-un mezanin, urcând o scară de lemn sau câțiva pași din piatră. Parterul și subsolul sunt rezervate bucătăriei, camerelor și pivniței.
Fărșangul este o sărbătoare păstrată de secole, de pe vremea când cu ocazia șezătorilor se dădea frâu liber la jocuri, cântece, dans și voie bună. Prin intermediul acestei sărbători se întorc acasă și cei plecați din sat.
Elementul central al obiceiului este marioneta, o păpușă din paie îmbrăcată și decorată cu lux de detalii, de la șosete până la pălărie, denumită de obicei Illyés sau Döme. Aceasta simbolizează fărșangul și este „bocită ”de toată comunitatea deghizată într-un alai funebru ca la o înmormântare adevărată.
Printre tradițiile locale din Harghita se mai numără și meșteșurile: porți sculptate, obiecte artizanale din ceramică, ateliere de iască, obiecte de mobilier pictat, țesutul, dar și împletitul pănușilor de porumb. Ca sărbători, locuitorii din Harghita se mai bucură de Festivalul Cartofului și Balul Strugurilor.
Istoric
Descoperirile arheologice ne arată că teritoriul județului Harghita a fost locuit încă din paleolitic, trecând apoi la neolitic zona aparținea arealului culturii liniare, culturii Boian și Precucuteni. În eneolitic pe teritoriul județului pătrund comunitățile culturilor Tisa, Bodrogkeresztúr și apoi culturile amforelor sferice, iar trecerea la epoca bronzului îi aparține culturii Ciomortan, suprapusă de cultura Wietenberg. La începutul perioadei târzii a epocii bronzului pe teritoriul județului Harghita pătrund purtătorii culturii Noua. Prima vârstă a fierului este epoca în care se produc mari sinteze culturale, din care se vor cristaliza elementele de bază ale civilizației dacice.
După cucerirea romană din anul 106 î.Hr. teritoriul județului a intrat parțial, doar ținuturile vestice, în componența provinciei romane Dacia, cunoscând o dezvoltare diferențiată, cele estice rămânând în afara acesteia. Viața economică intensă este atestată de numeroasele descoperii monetare și de tezaure de la Borsec, Valea Strâmbă, Tibod, Cristuru Secuiesc. La mijlocul secolului al III-lea administrația și armata romanăpărăsesc provincia, urmând o perioadă plină de perturbații etnodemografice.
În secolul al IV-lea pe teritoriul județului Harghita, ca și în tot estul Transilvaniei se extinde complexul cultural Sântana de Mureș-Cerneahov, goții stăpânind politic o perioadă acest teritoriu. În secolul al VII-lea, după stabilirea avarilor în Transilvania, prin pasurile Carpaților Orientali a început pătrunderea slavilor sub presiunea cărora teritoriul avar s-a restrâns în secolul al VIII-lea și s-a limitat la cursul mijlociu al Mureșului și cel inferior al Târnavelor. Cercetările arheologice arată ca viața majorității așezărilor în perioada târzie a migrațiilor nu se stinge în secolul al VIII-lea. ci continuă secolele următoare când în secolul al XIII-lea aici apar primele așezări secuiești.
Niciun comentariu