<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Arhive bujori - Intersecții culturale</title>
	<atom:link href="https://intersectiiculturale.ro/etichete/bujori/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://intersectiiculturale.ro/etichete/bujori/</link>
	<description>Intersecții culturale</description>
	<lastBuildDate>Wed, 09 Dec 2020 09:24:08 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://intersectiiculturale.ro/wp-content/uploads/2020/11/cropped-favicon-intersectii-32x32.png</url>
	<title>Arhive bujori - Intersecții culturale</title>
	<link>https://intersectiiculturale.ro/etichete/bujori/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Mureș</title>
		<link>https://intersectiiculturale.ro/mures/</link>
					<comments>https://intersectiiculturale.ro/mures/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Intersecții Culturale]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 24 Nov 2020 12:32:11 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Locul]]></category>
		<category><![CDATA[bujori]]></category>
		<category><![CDATA[cetate medievala]]></category>
		<category><![CDATA[judet]]></category>
		<category><![CDATA[judetul Mures]]></category>
		<category><![CDATA[Mureș]]></category>
		<category><![CDATA[rezervatia de bujori]]></category>
		<category><![CDATA[valea muresului]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://intersectiiculturale.ro/?p=686</guid>

					<description><![CDATA[<p>MUREȘ &#8211; Tărâmul lavandei și al bujorilor Situat în interiorul arcului carpatic, judeţul Mureş este favorizat de un relief armonios, dispunând de bogate şi variate resurse naturale. Relieful teritoriului judeţului cuprinde o depresiune intracarpatică ce coboară uşor în trepte, de pe piscurile vulcanice ale munţilor...</p>
<p>Articolul <a href="https://intersectiiculturale.ro/mures/">Mureș</a> apare prima dată în <a href="https://intersectiiculturale.ro">Intersecții culturale</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[		<div data-elementor-type="wp-post" data-elementor-id="686" class="elementor elementor-686">
						<section class="elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-10fac260 elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default parallax_section_no qode_elementor_container_no" data-id="10fac260" data-element_type="section" data-e-type="section">
						<div class="elementor-container elementor-column-gap-default">
					<div class="elementor-column elementor-col-100 elementor-top-column elementor-element elementor-element-64873838" data-id="64873838" data-element_type="column" data-e-type="column">
			<div class="elementor-widget-wrap elementor-element-populated">
						<section class="elementor-section elementor-inner-section elementor-element elementor-element-69ec3eea elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default parallax_section_no qode_elementor_container_no" data-id="69ec3eea" data-element_type="section" data-e-type="section">
						<div class="elementor-container elementor-column-gap-default">
					<div class="elementor-column elementor-col-33 elementor-inner-column elementor-element elementor-element-258b4f00" data-id="258b4f00" data-element_type="column" data-e-type="column">
			<div class="elementor-widget-wrap">
							</div>
		</div>
				<div class="elementor-column elementor-col-33 elementor-inner-column elementor-element elementor-element-678d088b" data-id="678d088b" data-element_type="column" data-e-type="column">
			<div class="elementor-widget-wrap elementor-element-populated">
						<div class="elementor-element elementor-element-2c301516 elementor-widget elementor-widget-image" data-id="2c301516" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="image.default">
				<div class="elementor-widget-container">
															<img fetchpriority="high" decoding="async" width="2000" height="2240" src="https://intersectiiculturale.ro/wp-content/uploads/2020/11/harti-intersectii-culturale-harti.jpg" class="attachment-full size-full wp-image-656" alt="" srcset="https://intersectiiculturale.ro/wp-content/uploads/2020/11/harti-intersectii-culturale-harti.jpg 2000w, https://intersectiiculturale.ro/wp-content/uploads/2020/11/harti-intersectii-culturale-harti-268x300.jpg 268w, https://intersectiiculturale.ro/wp-content/uploads/2020/11/harti-intersectii-culturale-harti-914x1024.jpg 914w, https://intersectiiculturale.ro/wp-content/uploads/2020/11/harti-intersectii-culturale-harti-768x860.jpg 768w, https://intersectiiculturale.ro/wp-content/uploads/2020/11/harti-intersectii-culturale-harti-1371x1536.jpg 1371w, https://intersectiiculturale.ro/wp-content/uploads/2020/11/harti-intersectii-culturale-harti-1829x2048.jpg 1829w, https://intersectiiculturale.ro/wp-content/uploads/2020/11/harti-intersectii-culturale-harti-700x784.jpg 700w" sizes="(max-width: 2000px) 100vw, 2000px" />															</div>
				</div>
				<div class="elementor-element elementor-element-eb5a067 elementor-widget elementor-widget-text-editor" data-id="eb5a067" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="text-editor.default">
				<div class="elementor-widget-container">
									<p><b>MUREȘ &#8211; Tărâmul lavandei și al bujorilor</b></p>
<p>Situat în interiorul arcului carpatic, judeţul Mureş este favorizat de un relief armonios, dispunând de bogate şi variate resurse naturale.<br>Relieful teritoriului judeţului cuprinde o depresiune intracarpatică ce coboară uşor în trepte, de pe piscurile vulcanice ale munţilor Călimani (2100 m) şi ai Gurghiului, spre mijlocul Câmpiei Transilvaniei (276 m), brăzdată fiind de Valea Mureşului şi fragmentată de afluenţii acestuia. Unităţile deluroase cu interfluvii domoale de 500-600 m altitudine aparţin Podişului Transilvaniei.</p>
<p><strong>&nbsp;</strong></p>
<p><strong>Județul Mureș</strong>&nbsp;este atestat documentar din&nbsp;<a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/1409">1409</a>&nbsp;an în care regele&nbsp;<a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Sigismund_de_Luxemburg">Sigismund de Luxemburg</a>&nbsp;a răsplătit vitejia locuitorilor din Cașin și din satele învecinate și a dezlipit acest ținut de ținutul Ciucului, oferindu-i administrație proprie. În&nbsp;<a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/1462">1462</a>&nbsp;<a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Matei_Corvinul">Matei Corvinul</a> întărește hotărârea lui Sigismund prin diploma de la&nbsp;<a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Media%C8%99">Mediaș</a>, confirmând prin aceasta dreptul locuitorilor de a-și alege judecători și conducători în război.</p>
<p>Deși formarea județului ca teritoriu de sine stătător cu o administrație proprie este destul de târzie, există destule urme care dovedesc că locuitorii acestor locuri au construit de-a lungul timpului o civilizație comparabilă cu orice civilizație din acea vreme, din orice colț al lumii. Istoria locurilor și a populație autohtone se pierde în negura timpurilor, reconstrucția istoriei realizându-se prin descoperiri arheologice ale urmelor păstrate până în zilele noastre. Desfășurate în diverse etape, săpăturile arheologice au scos la iveală o multitudine variată de vestigii (arme, podoabe, unelte) încă din neolitic, astfel încât tabloul conturat de acestea prezintă actualul teritoriu al județului Mureș ca pe o arie de populare timpurie, încă din primele faze ale civilizației, din epoca orânduirii comunei primitive.</p>
<p>Mureșul este unul dintre cele mai vizitate județe din Romania. Cu toate acestea, cei care poposesc aici se rezuma la a vizita doar trei sau patru locuri, cum ar fi Sighișoara, Sovata si reședința județului, Târgu Mureș. &nbsp;Prima atestare documentară a localităţii Târgu Mureş datează din anul 1332, când este amintită sub numele de Novum Forum Syculorum (Noul târg al secuilor). Târgul s-a dezvoltat destul de repede, ajungând în secolele XV-XVI principalul centru urban şi comercial din bazinul superior al Mureşului. Târgu Mureşul a întreţinut bune relaţii cu domnitorii din Moldova (Petru Rareş a luat oraşul sub protecţia sa) şi Ţara Românească (Mihai Viteazu a construit o biserică aici, iar populaţia oraşului l-a ajutat în luptele sale).<br>La începutul secolului al XVII-lea, oraşul şi cetatea au fost asediate şi incendiate de trupele lui Gheorghe Basta şi Moise Secuiul, dar aşezarea s-a refăcut curând, astfel că în anul 1616 o găsim menţionată ca “civitas”, iar într-o relatare din 1660 se vorbeşte despre Târgu Mureş în termeni elogioşi, ca fiind un oraş cu case trainice, uliţe frumoase, locuitori bogaţi.<br>Totodată, Târgu Mureş a fost un important centru cultural: încă din anul 1587 luase fiinţă aici un colegiu reformat; în secolul al XVIII-lea sunt semnalate o tipografie şi un gimnaziu. Aici au activat o serie de personalităţi ale culturii transilvănene ca Petru Maior, Gheorghe Şincai, Janos Bolyai.<br>Cu prilejul evenimentelor din 1848-1849, aici au avut loc manifestări cu caracter revoluţionar, printre ai căror organizatori s-au aflat, o vreme, doi dintre fruntaşii revoluţiei din Transilvania – Avram Iancu&nbsp; şi Alexandru Papiu Ilarian. Ca represalii, oraşul a fost devastat de armatele contrarevoluţionare în anul 1849.<br>In timpul războiului de independenţă (1877-1878), populaţia oraşului a contribuit la acţiunea de sprijinire a armatei române, colectând bani, alimente şi îmbrăcăminte.</p>
<p>Insă pe aceste meleaguri multietnice exista mult mai multe atracții si obiective interesante ce merita atenție, unele dintre ele dovedindu-se a fi cu adevărat impresionante.</p>
<p><strong>Castelul Teleki.</strong>&nbsp;Superbul ansamblu arhitectonic construit pentru familia Teleki se găsește in localitatea Gornești, la 17 kilometri de Târgu Mureș, chiar in mijlocul unui parc dendrologic.</p>
<p>Se spune despre el ca este cel mai frumos castel din întregul Ardeal, având, de asemenea, porecla de “Comoara Mureșului”. Clădirea prezinta caracteristici arhitecturale in stilul Grassalkovich, proiectul acesteia fiind făcut de arhitectul austriac Andreas Mayerhoffer.&nbsp;</p>
<ol start="2">
<li><strong> Parcul National Calimani.</strong>Parte a Carpaților Orientali, Calimanii sunt unii dintre cei mai masivi munți din Romania, cel mai înalt vârf al lor fiind Pietrosul, a cărui altitudine ajunge pana la 2100 de metri.</li>
</ol>
<p>Munții Călimani sunt considerați “parc național protejat de lege” datorita faunei sale destul de rare, in care se evidențiază jneapănul, zimbrul si cocosul de mesteacăn. Cu un total de 24 041 de hectare, in Parcul National Călimani este permis pășunatul, chiar si tăiatul lemnelor, însă in cantități mici.</p>
<ol start="3">
<li><strong> Castelul Kemeny.</strong>Superbul castel construit in stil gotic-renascentist se găses</li>
</ol>
<p>ște in localitatea Brâncovenești din județul Mureș și datează din 1558, când a început sa fie ridicat la cererea familiei nobilului Losonczi Dezsofi. De-a lungul timpului, proprietarii castelului s-au tot schimbat, la cârma acestuia trecând Bathori Zsigmond, Gabriel Bethlen, Mihai Viteazul, Bocskai Istvan, Bethlen Gabor, Rakoczi Gyorgy si, in cele din urma, familia nobiliara Kemeny, care a locuit la castel timp de 300 de ani. Din 1948, castelul a fost naționalizat, devenind, in cele din urma, obiectiv turistic.</p>
<p>De remarcat cele 4 turnuri impozante ale castelului si pitorescul balcon cu console de piatra deasupra intrării.</p>
<ol start="4">
<li><strong> Castelul Lăpușna.&nbsp;</strong>Undeva in creierii munților, in localitatea Ibănești situata la circa 70 de kilometri depărtare de reședința județului Mureș, se găsește un mic si fascinant castel ce datează din 1926, când a fost construit la cererea conducătorilor monarhici ai României, Ferdinand, Carol al II-lea si Mihai I.</li>
</ol>
<p>Deși a fost domeniu regal, castelul a fost naționalizat in 1949, iar de atunci se afla sub administrația comunei Ibănești. Se spune ca, in perioada comunista, castelul era una dintre resedintele de vara ale familiei Ceausescu, aceasta servindu-se de cladire atunci cand mergea la vanatoare in imprejurimi. Unii dintre cei mai de seama oaspeti ai castelului au fost Hrusciov, Jivcov si Tito.</p>
<p><strong>Scara Rákóczi.</strong>&nbsp;Un obiectiv turistic mai putin obisnuit, dar foarte placut ochiului, scara Rákóczi pune in miscare imaginatia oricarui pasionat de istorie. Situata aproape de strada Revolutiei din orasul Targu Mures, scara insumeaza 70 de trepte si a fost construita in anul 1902 de priceputul mester Soos Pal, care a numit-o in amintirea unuia dintre conducatorii revolutiei maghiare, Francisc Rákóczi al II-lea.</p>
<p>Alte atractii turistice din Mures care merita mentionate in aceasta lista ar putea fi Castelul Bethlen, Cetatea din Saschiz, Biserica Leprosilor si Casa Vlad Dracul din Sighisoara.</p>
<h2>Cetatea Medievală din Tîrgu Mureş</h2>
<p>Construită în secolul al XVII-lea, cetatea medievală a fost ridicată în locul castelului-cetate de odinioară al voievodului transilvănean Báthori István. Cetatea a fost distrusă în anul 1601 de invazia turco-tătară, dar un an mai târziu au fost începute lucrările de reconstrucţie. Au fost ridicate 7 bastioane, din care 5 construite de bresle. Bastioanele cizmarilor, blănarilor şi lăcătuşilor, dogarilor, croitorilor, măcelarilor, bastionul lui Báthory şi bastionul de poartă au fost legate între ele de ziduri de 10m înălţime.</p>
<h2>Palatul Culturii din Tîrgu Mureş</h2>
<p>Palatul Culturii, situat în centrul oraşului, este una din cele mai reprezentative clădiri ale Tîrgu Mureşului. Palatul a fost construit între anii 1911-1913 de edilul oraşului, Bernády György, şi proiectat de arhitecţii Komor Marcell şi Jakab Dezső. La exterior, palatul este împodobit cu mozaicuri şi basoreliefuri în bronz şi piatră, fresce şi vitralii de o reală valoare artistică. În interior, în Sala oglinzilor, există două grupuri de trei oglinzi mari de cristal şi 12 vitralii viu colorate, care ocupă întreg peretele dinspre stradă.</p>
<p><strong>Biblioteca Teleki-Bolyai Tîrgu Mureş</strong></p>
<p>Este una dintre cele mai bogate colecţii de carte veche din Transilvania, lăcaş al culturii europene din secolele trecute. Cele peste 200.000 de volume constituie o colecţie ştiin­ţifică cu structură enciclopedică, păstrătoare a multor rarităţi bibliofile.</p>
<p><strong>Staţiunea Sovata</strong></p>
<p>Renumele Staţiunii se datorează mai multor lacuri, între care se evidenţiază lacul Ursu (46.000 m2), care prezintă fenomenul de heliotermie (vara, temperatura apei variază în funcţie de acumularea căldurii solare în apă)</p>
<h2>Cetatea Medievală din Sighişoara</h2>
<p>Este singura cetate din Europa de Sud-Est încă locuită. Cetatea a fost construită de saşi în secolul al XII-lea. Zidurile aveau aproape un kilometru, iar turnurile de apărare aparţineau breslelor de meşteşugari. Poarta centrală era apărată de cel mai impozant turn, Turnul cu Ceas. Şapte figurine, simboluri ale fiecărei zi din săptămână, ies, pe rând, la miezul nopţilor, din turn. Legenda spune că globul de aur din vârf a fost pus acolo de un uriaş.</p>
<p><strong>Rezervaţia de bujori de stepă de la Zau de Câmpie</strong></p>
<p>Rezervaţia de bujori de stepă este considerată de cunoscători drept „unicul loc din interiorul arcului carpatic unde creşte această plantă”.<br>Locul, Zau de Câmpie, din judeţul Mureş, merită vizitat, în special, în luna mai, când înfloresc bujorii.</p>
<p>La poalele vestice ale Munților Gurghiu se află rezervația naturală&nbsp;<strong>Poiana cu narcise</strong>. În cadrul rezervației se găsesc și lalele pestrițe, iriși siberieni, bulbuci de munte, floarea cucului, piciorul coocoșului etc. Majoritatea pot fi admirate în luna mai.</p>
<p><strong>Târâmul lavandei</strong>&nbsp;se află în Mădăraș. Câmpul de lavandă este sus pe deal, iar daca tufișurile sunt înflorite, le vei vedea de departe. Dacă este încă începutul sezonului de înflorire, întreabă localnicii și aceștia te vor îndruma. Există și un festival al lavandei organizat la final de iunie.</p>
<p>&nbsp;<strong>Castelul Ugron din Zău de câmpie este numit și Castelul-Calendar</strong>. El are 365 de ferestre, 52 de camere, 4 turnuri, 12 holuri și 7 terase, reprezentând numărul de zile, săptămâni, anotimpuri și luni dintr-un an, respectiv numărul zilelor dintr-o săptămână.</p>
<p><strong>&nbsp;</strong>&nbsp;Este considerat unul dintre cele mai frumoase monumente de arhitectură gotică, cu influențe renascentiste din țara noastră. În prezent poate fi vizitat și se remarcă prin scări în spirală, încăperi spectaculoase, un turn al arcașilor, o temniță și un foișor. Parcul englezesc care îl înconjoară a fost amenajat mult mai târziu și include plante exotice aduse de departe.</p>
<p><strong>Castelul Rhédey</strong>&nbsp;din Sângeorgiu de Pădure a fost construit în stil neobaroc în secolul al XVII-lea de către contele Rhédey László. Un fapt puțin cunoscut este că aici s-a născut stră-străbunica reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Contesa Rhédey Claudia este înmormântată în cripta de sub Biserica Reformată din localitate.&nbsp;</p>								</div>
				</div>
					</div>
		</div>
				<div class="elementor-column elementor-col-33 elementor-inner-column elementor-element elementor-element-5febb6fe" data-id="5febb6fe" data-element_type="column" data-e-type="column">
			<div class="elementor-widget-wrap">
							</div>
		</div>
					</div>
		</section>
					</div>
		</div>
					</div>
		</section>
				<section class="elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-76d36236 elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default parallax_section_no qode_elementor_container_no" data-id="76d36236" data-element_type="section" data-e-type="section">
						<div class="elementor-container elementor-column-gap-default">
					<div class="elementor-column elementor-col-100 elementor-top-column elementor-element elementor-element-715b2074" data-id="715b2074" data-element_type="column" data-e-type="column">
			<div class="elementor-widget-wrap">
							</div>
		</div>
					</div>
		</section>
				<section class="elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-3c1caab4 elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default parallax_section_no qode_elementor_container_no" data-id="3c1caab4" data-element_type="section" data-e-type="section">
						<div class="elementor-container elementor-column-gap-default">
					<div class="elementor-column elementor-col-100 elementor-top-column elementor-element elementor-element-4051e7d4" data-id="4051e7d4" data-element_type="column" data-e-type="column">
			<div class="elementor-widget-wrap elementor-element-populated">
						<div class="elementor-element elementor-element-7ceb8a8d elementor-widget elementor-widget-bridge_social_share" data-id="7ceb8a8d" data-element_type="widget" data-e-type="widget" data-widget_type="bridge_social_share.default">
				<div class="elementor-widget-container">
					<div class="blog_share qode_share"><div class="social_share_holder"><a href="javascript:void(0)" target="_self"><i class="fa fa-share-alt social_share_icon"></i><span class="social_share_title">Share</span></a><div class="social_share_dropdown"><div class="inner_arrow"></div><ul></ul></div></div></div>				</div>
				</div>
					</div>
		</div>
					</div>
		</section>
				</div>
		<p>Articolul <a href="https://intersectiiculturale.ro/mures/">Mureș</a> apare prima dată în <a href="https://intersectiiculturale.ro">Intersecții culturale</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://intersectiiculturale.ro/mures/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
